Pentru aceasta postare aniversara mi-am recitit blogul, am rememorat tot ce am scris din 2008 pana in prezent. Cu bune, cu rele, cu citate, cu intrebari si raspunsuri. La unele intrebari care nici macar nu pareau ca merita un raspuns am gasit solutii, variante sau posibilitati de a le indeplini.
S-au schimbat multe si totusi eu nu m-am schimbat atat...da...am crescut, da... m-am maturizat, nu mai visez atat de prosteste, nu mai cred ca lucururile bune se intampla daca astepti, am ajuns la concluzia ca trebuie sa lupti pentru ca ele sa devina realitate. Si lupt, si ma zbat, si totusi sper ca "crestem mari si o sa fie bine".
Nu am renuntat la visele mele, doar le-am adaptat. Nu am renuntat niciodata la nimic fara sa cantaresc foarte bine optiunile, pentru a nu regreta ulterior deciziile facute.
Esti tu aproape, esti tu departe ce ne uneste ne si desparte...Niciodata nu am simtit atat de bine versurile astea ca acum... Timpul e ucigasul perfect...
Ce e bine e ca nu am repetat greselile trecutului. Recitind, retraind blogul am realizat ca greselile mele au fost dintre cele mai diverse. E bine ca am facut asta la final de an, ca am recantarit tot pentru a stii precis ce sa imi spun la "cumpana dintre ani".....
„Je ne veux pas travailler
Je ne veux pas déjeuner
Je veux seulement l'oublier
Et puis je fume.” Pink Martini Sympathique
.png)
